marți, 17 aprilie 2018

O altă carte de tradus în româneşte...



Există totdeauna o relaţie între cuvânt şi experienţă: „Conceptul fără experienţă este orb. Experienţa fără concept este vidă.”
Văd atât de des oameni care au veritabile experienţe ale Fiinţei, dar care nu îşi dau seama pentru că nu li s-a dat niciodată un concept care să permită să se spună: „Atenţie, există ceva de acest fel.” Astfel, conceptul nu este numai ceva ce omoară experienţa, ci şi o realitate proprie omului. De aceea nu trebuie mers prea departe spunând: mai ales nu folosiţi cuvinte pentru a spune aceste lucruri. Natural, nu putem înlocui experienţa printr-un cuvânt, dar îi putem da cuiva o idee despre ce i se poate întâmpla, datorită unor cuvinte. El o va recunoaşte apoi şi îşi va spune: „Ah, stai! Iată, asta este!”
KGD într-un dialog colocvial de o mare bogăţie cu Frantz Woerly.
Dialog purtat în anul 1983, când KGD avea 87 de ani, autorul interviului 29 de ani.
O carte foarte bine concepută şi foarte actuală si de larg interes.
O carte care ar putea fi o bună introducere pentru înţelegerea antropologiei lui KGD şi pentru cititorii de limbă română.:
Frantz Woerly - L’ESPRIT GUIDE. Entretines avec Karlfried Dürckheim, Albin Michel, pag. 102

Detalii carte pe AMAZON.fr aici:
https://www.amazon.fr/LEsprit-guide-Karlfried-Von-Dürckheim/dp/2226022619/ 
Ar trebui s-o traduc neapãrat...
Tocmai am terminat de tradus cartea Vom doppelten Ursprung des Menschen
adicã Despre dubla origine a omului,
carte care reprezintã punctul culminant al operei lui KGD. Nec plus ultra...Răspunsul la întrebările milenare ale omului.

luni, 16 aprilie 2018

Scrisoarea periodică de la Centrul Durckheim, Franţa - aprilie 2018


În sfârşit Jacques Castermane pune "punctul pe i"... Se vorbeşte mult astăzi despre meditaţie şi efectele ei... măsurabile ştiinţiific. Dar nu aceasta este meditaţia care ne apropie de esenţa noastră profundă. Nu despre aceasta vorbeşte KGD. Nu despre aceasta vorbeşte Zenul veritabil.
Înţelepciunea priveşte în interior, ştiinţa obişnuită în exterior. Dar când privim în interior în modul în care căutăm să vedem în exterior, facem dintr-un interior un exterior.” (D.T. Suzuki)

La final am inclus  fragmentul întreg care explică diferenţa  dintre meditaţia străveche şi cea modernă, ştiinţifică... obiectivantă, în slujba egoului. Este o diferenţă de abordare, de atitudine profundă, de consacrare mai exact.
Nota mea, V.J.

miercuri, 11 aprilie 2018

Lumea în care trăim nu este o vale a lacrimilor


Claude Monet - Bridge Waterloo, 1901

Lumea în care trăim nu este o vale a lacrimilor 

care ne ţine departe de culmile divinului, 
ea este puntea care ne reuneşte cu ele. 
Trebuie doar să rărim ceaţa conştiinţei 
care ne ascunde vederea ei 
şi să demolăm zidurile care ne barează drumul spre ea.



Claude Monet - Pont Japonais

Acesta este sensul cotidianului trăit ca exerciţiu. 

Nu este nevoie de un timp special pentru aceasta. Fiecare clipă ne cheamă la conştientizare şi conformare. Şi nu există nici o acţiune, oricare ar fi scopul ei exterior, care să nu conţină pentru noi şansa de a avansa tot mai profund în adevăr. Orice am face: fie că mergem, că stăm în picioare sau aşezaţi, că scriem, vorbim sau tăcem, că atacăm sau ne apărăm, că ajutăm sau servim pe cineva, oricare ar fi munca noastră, - toate şi fiecare conţin în sine şansa de a fi îndeplinite într-o atitudine şi o poziţie care declară, restabileşte şi stabilizează tot mai mult contactul cu FIINŢA, şi serveşte astfel progresului spre transparenţa pentru transcendenţă.

K.G. Dürckheim – Vom doppelten Ursprung des Menschen, pag. 254

Ocazie cu care reamintesc cã este tradusã deja în româneste cartea pe tema aceasta,
CALEA INTERIOARÃ. Cotidianul ca exercitiu
Detalii carte la Editura HERALD aici
Dar dacã nu ati citit nimic de KGD pânã acum nu recomand sã începeti cu aceasta.
Deoarece pentru a întelege continutul ei e nevoie de o experientã de viatã, în special de un parcurs de Cale, de un început mãcar...